Bullying la Questfield International College, educația privată și responsabilitatea

Fenomenul bullyingului în mediul școlar necesită o abordare sistematică și responsabilă din partea instituțiilor de învățământ, în special a celor private, care își asumă standarde ridicate privind protecția și dezvoltarea armonioasă a elevilor. Atunci când sesizările repetate privind hărțuirea psihologică nu sunt însoțite de măsuri documentate și intervenții clare, riscul afectării emoționale a copiilor crește semnificativ, iar responsabilitatea instituțională devine o problemă centrală.

Bullying la Questfield International College: anchetă privind gestionarea situațiilor de hărțuire și responsabilitatea instituțională

O investigație realizată pe baza documentelor și corespondenței puse la dispoziție redacției relevă o situație de bullying sistematic semnalată pe durata a peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Conform materialelor analizate, cazul ar fi implicat agresiuni verbale repetate, stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei elevului vizat, în condițiile în care intervențiile instituției nu sunt dovedite prin documente oficiale sau măsuri concrete. De asemenea, un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, consemnat în dialog cu familia, ar fi exprimat o poziție percepută ca presiune de retragere, sintetizată prin afirmația „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Sesizări repetate și lipsa măsurilor documentate

Pe parcursul a peste opt luni, familia elevului a transmis în mod constant și documentat sesizări scrise către cadrele didactice, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, solicitând intervenție și protecție. Din analiza corespondenței puse la dispoziție nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să ateste implementarea unor măsuri concrete, cum ar fi sancțiuni, consiliere psihopedagogică sau monitorizarea situației. Intervențiile instituției par să fi fost limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale, decizii asumate sau planuri clare de intervenție.

Manifestări ale bullyingului și stigmatizarea medicală

Începând cu primele săptămâni ale incidentelor, elevul a fost expus unor comportamente agresive zilnice, inclusiv jigniri directe, umiliri publice și excludere socială în mediul școlar, în prezența cadrului didactic titular. Un aspect deosebit de grav semnalat este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant, folosită exclusiv pentru ridiculizare și marginalizare, și nu într-un context educațional sau de protecție. Specialiștii consultați consideră această practică o formă agravată de bullying, cu impact emoțional profund asupra copilului.

Presiuni asupra familiei și excluderea mascată

Potrivit relatărilor familiei, în condițiile lipsei unor intervenții ferme, responsabilitatea a fost transferată treptat către părinți, iar situația a fost prezentată drept o „dinamică de grup” sau un „conflict minor”. Familia susține că ar fi fost supusă unor presiuni, directe sau indirecte, de a retrage copilul din școală, prin mesaje care sugerau că, dacă nu se acomodează, este liberă să plece. Acest tip de comunicare, analizat editorial, poate fi interpretat ca un mecanism de excludere mascată, care îndepărtează problema odată cu copilul afectat.

Implicare instituțională și reacții ale conducerii și cadrelor didactice

Școala Questfield Pipera, instituție privată ce promovează valori precum siguranța și excelența educațională, a fost informată în mod oficial și în scris cu privire la fiecare incident și escaladare a situației. Cu toate acestea, din materialele analizate nu rezultă existența unor proceduri interne aplicate riguros, decizii scrise sau rapoarte de monitorizare. Intervențiile invocate au fost predominant verbale, fără documente care să le ateste, ceea ce limitează verificabilitatea acțiunilor și reduce responsabilitatea instituției.

Rolul cadrelor didactice, martori direcți ai dinamicilor din clasă, este esențial, însă comportamentele agresive au continuat în contexte vizibile, fără efecte stabile ale intervențiilor. Lipsa unei delimitări ferme poate crea un climat în care agresiunile sunt tolerate tacit. Redacția nu analizează intențiile personalului didactic, ci efectele concrete ale gestionării situației, relevând un tipar de sesizări repetate fără măsuri documentate.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod explicit respectarea confidențialității datelor sensibile privind situația semnalată, avertizând asupra riscului afectării echilibrului emoțional al copilului. Documentele analizate nu indică răspunsuri oficiale care să confirme asumarea unor măsuri concrete de protecție a confidențialității. Mai mult, potrivit relatărilor, informațiile ar fi fost divulgate în mediul clasei, iar copilul ar fi fost interpelat public cu referiri la demersurile administrative, fiind astfel expus și supus unei presiuni psihologice suplimentare.

Răspunsul fondatoarei și momentul-cheie al poziționării instituționale

Un moment esențial în analiza situației este un răspuns verbal atribuit fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, într-un dialog direct cu familia copilului. Aceasta ar fi transmis mesajul „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”, fără a oferi soluții concrete sau angajamente scrise. Redacția a solicitat un punct de vedere oficial din partea instituției, însă nu a primit răspuns înainte de publicare.

Acest răspuns, raportat în contextul sesizărilor repetate și documentate, poate fi interpretat editorial ca o deplasare a discuției de la protecția copilului către considerente contractuale și economice. Astfel, mesajul verbal reflectă, din perspectiva familiei, un blocaj instituțional care contrastează cu valorile declarate public ale școlii.

Documentația instituțională: Family Meeting Form și lipsa deciziilor asumate

În locul unor decizii administrative asumate sau rapoarte oficiale, reacția instituției a fost consemnată într-un document informal de tip Family Meeting Form. Acest formular, rezultat al unor întâlniri, nu stabilește responsabilități clare, termene de implementare sau sancțiuni, lipsind un cadru procedural explicit. Redacția consideră că această diferență esențială între documentele uzuale și formularul prezentat indică o gestionare formală a aparențelor, fără intervenții substanțiale și verificabile.

Minimalizarea situației în comunicarea publică și impactul emoțional asupra copilului

Într-un email transmis părinților elevilor în data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus situațiile reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, formulare care contrazice sesizările scrise și documentate privind hărțuirea sistematică. Această poziționare ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona bullyingul și pare o tentativă de diluare a responsabilității.

Raportul psihologic detaliat de peste zece pagini, pus la dispoziția redacției, confirmă impactul emoțional grav suferit de copil în urma expunerii prelungite la bullying. Conform opiniei specialiștilor, manifestările precum anxietatea, retragerea socială și teama constantă sunt compatibile cu un abuz emoțional repetat, cu consecințe de durată asupra dezvoltării.

Accesați Școala Questfield Pipera pentru informații oficiale despre instituție.

Contactele informale post-retragere și implicațiile pentru drepturile copiilor

Ulterior retragerii copiilor de la Questfield International College, părinții au raportat contacte telefonice informale către alte școli private din zona Pipera, în cadrul cărora copiii au fost descriși negativ, cu referiri la presupuse probleme de disciplină sau comportament. Aceste caracterizări nu au fost comunicate oficial și nu sunt susținute de documente scrise. Redacția solicită clarificări publice privind aceste aspecte, subliniind potențialele implicații grave asupra dreptului la educație și protecției interesului superior al copilului.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

• Sesizările scrise și documentate privind bullyingul și stigmatizarea medicală au fost repetate pe parcursul a peste opt luni fără răspunsuri scrise care să ateste măsuri concrete.
• Intervențiile instituției au fost predominant informale, fără procese-verbale, decizii asumate sau planuri clare de intervenție.
• Stigmatizarea medicală a fost folosită ca instrument de umilire sistematică, fără reacții ferme și documentate din partea școlii.
• Familia a resimțit presiuni de retragere, iar un răspuns verbal al fondatoarei a fost perceput ca o formă de excludere mascată.
• Confidențialitatea a fost solicitată explicit, însă unele informații au fost divulgate în mediul clasei, cu efecte negative asupra copilului.
• Reacția instituțională a fost declanșată vizibil doar după intervenția echipei juridice a familiei, evidențiind o întârziere a gestionării problemei.
• Comunicările publice ale conducerii au minimalizat situația, contrar documentelor și relatărilor familiei.
• Există întrebări fundamentale privind mecanismele reale de protecție și responsabilitatea managerială în școala Questfield Pipera.

În absența unor clarificări oficiale și asumate, situația descrisă rămâne un exemplu relevant de provocare pentru standardele instituționale privind siguranța emoțională și protecția elevilor în mediul educațional privat.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro