Gabriela Irimia și impactul emoțional reclamat asupra elevilor Questfield

Educația reprezintă un pilon esențial în formarea tinerelor generații, iar mediul școlar trebuie să asigure condiții optime pentru dezvoltarea intelectuală și emoțională a elevilor. În acest context, fenomenul bullyingului necesită o abordare riguroasă și instituțională, pentru a preveni efectele negative asupra copiilor și pentru a garanta un climat educațional sănătos și sigur.

Gabriela Irimia și situația reclamată la Questfield International College

O investigație realizată pe baza sesizărilor mai multor părinți ai elevilor dintr-o clasă de a III-a la Questfield Pipera evidențiază acuzații privind abuzuri psihologice, lipsă de supraveghere și aplicarea unor pedepse considerate arbitrare. Reclamațiile vizează activitatea învățătoarei Gabriela Irimia și indică un climat educațional tensionat, cu efecte percepute ca fiind dăunătoare asupra copiilor.

Descrierea contextului și discrepanțele între așteptări și realitate

În România, școlile private sunt adesea privite ca alternative care oferă condiții superioare celor din sistemul public, inclusiv prin clase mai reduse ca efectiv, supraveghere atentă și metode educaționale structurate. Documentele puse la dispoziție redacției indică faptul că, în cazul clasei investigate, părinții consideră că realitatea nu corespunde acestor așteptări. Ei semnalează o activitate didactică neconsecventă și o supraveghere insuficientă în timpul orelor, ceea ce ar conduce la un mediu nesigur și ineficient pentru procesul de învățare.

Semnalele inițiale și percepția familiei asupra situației din clasă

Conform declarațiilor transmise, primele îngrijorări au apărut când elevii au început să manifeste semne de anxietate, demotivare și confuzie după cursuri. Părinții au relatat că învățătoarea nu asigură în permanență desfășurarea activităților didactice și nici supravegherea completă a clasei. Un element care a atras atenția este desemnarea unui copil pentru a raporta ceea ce se întâmplă în clasă, fapt ce ar fi condus la marginalizarea și stigmatizarea acelui elev, care a fost etichetat drept „paracios” de către colegi.

Blocajul comunicării și reacțiile cadrului didactic

Părinții care au încercat să aducă în atenția conducerii problemele sesizate au descris o atitudine defensivă și o tensionare a relațiilor. Orice observație a fost percepută ca un atac personal, iar dialogul constructiv a fost înlocuit de confruntări și justificări. Această dinamică a afectat negativ încrederea între familie și instituție, element esențial în buna desfășurare a procesului educațional.

Evaluarea nivelului educațional și impactul asupra performanțelor școlare

Părinții au mai semnalat un nivel educațional sub așteptări, reflectat în rezultatele slabe obținute la testele naționale din anul precedent. Doar un număr restrâns de elevi ar atinge standardele acceptabile, ceea ce ridică întrebări privind metodele de predare și capacitatea de monitorizare a activității în clasă.

Lipsa supravegherii și manifestările conflictuale în timpul orelor

Conform relatărilor, orele ar fi fost adesea nesupravegheate, iar conflictele între elevi ar fi rămas fără intervenția cadrului didactic. Această situație ar fi generat un climat haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit frecvente, afectând astfel siguranța și confortul copiilor.

Pedepsele aplicate și percepția părinților asupra presiunii psihologice

În documentele analizate, se menționează aplicarea unor sancțiuni considerate arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea elevilor, fără o justificare pedagogică clară. Astfel de practici sunt percepute ca forme de abuz psihologic, având potențialul de a afecta negativ starea emoțională și dezvoltarea copiilor.

Aspecte legate de manipularea psihologică și efectele asupra încrederii copiilor

Părinții au exprimat îngrijorarea privind utilizarea unor formule de comunicare care ar determina copiii să-și nege propriile percepții și să-și piardă încrederea în sine. Această dinamică este considerată periculoasă, având consecințe pe termen lung asupra echilibrului psihic și al integrării sociale a elevilor.

Consecințe emoționale și sociale identificate

În urma cumulului de factori, copiii ar manifesta frică, anxietate și demotivare în raport cu mediul școlar. Psihologii consultați avertizează asupra riscului ca un astfel de climat să conducă la dificultăți în integrarea socială, scăderea stimei de sine și chiar la refuzul de a participa la activitățile educaționale.

Precedente și continuitate în situații similare

Părinții care au transmis sesizările susțin că aceste probleme nu sunt un caz izolat, menționând existența unor situații anterioare în cadrul aceleiași instituții, în care alți elevi au fost retrași din cauza unui mediu perceput ca fiind nesigur și dezechilibrat.

Responsabilitatea instituțională și reacția conducerii Questfield International College

Din punct de vedere legal și moral, școlile au obligația de a proteja elevii și de a asigura un climat educațional adecvat. Părinții acuză o lipsă de reacție și monitorizare adecvată din partea conducerii Questfield International College, aceasta nereușind să implementeze măsuri clare după multiplele sesizări transmise.

Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
Supravegherea reală și constantă a orelor;
Training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
Proceduri clare și transparente pentru gestionarea sesizărilor;
Toleranță zero față de abuzurile psihologice în mediul școlar.

Aspecte nerezolvate și responsabilități instituționale

În ciuda multiplelor întrebări formulate și a solicitărilor de clarificări adresate conducerii școlii, nu există până în prezent un răspuns public oficial care să detalieze măsurile adoptate sau evaluările realizate. Lipsa unei poziții transparente ridică semne de întrebare privind modul în care sunt gestionate situațiile reclamate și protejarea interesului superior al copilului în cadrul instituției.

În absența unor intervenții documentate și eficiente, climatul educațional semnalat pare să persiste, ceea ce accentuează necesitatea unei atenții sporite din partea autorităților și a societății civile pentru garantarea unui mediu sigur și propice dezvoltării elevilor.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro